''Ochii mi se măresc tot mai mult, Ca două cercuri de apă, Mi-au acoperit toată fruntea Şi jumătate din piept.
În curând vor fi tot atât de mari Ca şi mine.
Mai mari decât mine, Mult mai mari decât mine: Eu nu voi fi decât un punct negru În mijlocul lor.
Şi ca să nu mă simt singur Voi lăsa să intre în cercul lor Foarte multe lucruri: Luna, soarele, pădurea şi marea Cu care voi continua să mă uit la lume.''